Căluşarul (7) - 2018

Am împlinit 7 ani de când lucrez la foto-proiectul "Căluşarul". Nici nu stiu cum au trecut. Ultimii ani mi-au fost tot mai plini şi aglomeraţi iar la sfârşitul fiecărui an mă simt tot mai obosit. Totuşi din "instinct" de Crăciun nu pot să stau acasă (ca oamenii normali) şi să mă odihnesc. În 2018 mă găndeam să iau o pauză de "Căluşar" (şi căluşarii adevăraţi mai iau pauze de câte un an). Apoi în 2018 mă gândeam să pun punct foto proiectului. Dar probabil datorită obsesiei acestui subiect nici unul din aceste gânduri nu s-a întâmplat. Pe ultima sută de metri cu entuziasm şi energie de nedescris am planificat să merg pe zile (25,26,27 decembrie) în mai multe sate din jurul Orăştiei unde încă nu am reuşit să ajung. Astfel pentru 25 decembrie am stabilit satul Dâncu Mic. În 26 şi 27 din păcate fiind destul de răcit nu am mai putut continua; Căluşarii din satul Dâncu Mic fiind singurii fotografiaţi. Foto proiectul (sper că) va continua în 2019.
Datele privind istoria dansului şi obiceiul căluşarului în Dâncu Mic sunt contradictorii şi nu se ştiu exact. Dar sunt poveşti că în alte zone din jurul Orăştiei de aici ar fi de origine. Pe vremuri era foarte dezvoltată industria lemnului şi munceau mulţi oameni la pădure; Aceşti muncitori ducând cu ei acasă în sărbătorile de iarnă şi acest obicei. De remarcat o premieră pentru mine dar şi pentru sat, în anul 2018 pentru a se păstra tradiţia şi obiceiul în ceata de Căluşari statulul social şi starea civilă de flăcău sau de om căsătorit, nu a constituit un criteriu de departajare. Lângă bărbaţi în vârstă sau în puterea vârstei au jucat şi feciori, importat a fost să ştie să joace, să colinde şi să fie rezistenţi. Căluşarilor li s-au alăturat şi muzicanţii. Aceştia, doi la număr, angajaţi şi plătiţi de vătaf, anul acesta au fost veniţi din Vinţu de Jos. Jocul Căluşarilor asemănător, este la fel însoţit de strigături. La Dâncu Mic se joacă şi Căluşarul dar şi Romana. Dintre figurile coregrafice ale căluşarului amintesc: Mitraliera, Pintenii, Foarfeca bătută, Lătureana mică/mare, Salutul. Pontu lu Neluţu şi Ponturile numeroatate de la 2 la 9. Căluşarii sunt îmbrăcaţi tipic căluşarilor din zonă (cu mici diferenţe) cămaşă ţărănească, pantaloni albi, pieptar, peste pieptar tricolorul aşezat de două ori (unul pe fiecare umăr) cu excepţie vătaful care are doar un singur tricolor pe un umăr iar pe celălalt o plimbură roşie, căciulă cu pană de fazan şi plimbură, zdrâncanele de la genunchi în jos şi clopoţei sau zurgălăi. De observat ca nu poartă şi bâte. Obiceiul de a juca şi colinda din casă în casă începe după slujba de la biserică. Prima colindă şi joc având loc în curtea bisericii. Cu o seara înainte în data de 24 decembrie are loc seara de colinde atunci cel mai des se colindă la fete: "Felicianu de lele", la băieţi "O ce veste minunată" iar la fraţi " Colo sus şi mai sus". În 25 decembrie la biserică se colindă "Doamnelor şi a nost doamne", la băieţi "Junelui Bunu", la fete "Soarelui fată frumoasă", la fermieri sau patroni de firme "Judelui domn bun Jude", la gospodăriile fără copii "Plecator plecator".
Căluşarii au fost primiţi de aproximativ 40 de gospodării. Seara gazdele colindate au fost invitate la căminul cultural unde fetele pe rând au mai fost o data colindate iar căluşarii împreună cu toţi cei prezenţi au jucat pentru ultima dată pe 2018 jocul căluşarului şi romana. Este greu de spus în cuvinte cât de frumos a fost. Noaptea a continuat cu petrecere şi voie bună până dimineaţa. Pentru mine a fost din nou o experienţă extraordinară. Bravo căluşarilor!

Foto:

Video: